Prima oprire Bet She’an.
Inceputurile orasului se pierd mai departe de secolul 16 i.Hr. In Epoca Bronzului aici s-a aflat un oras canaanit construit pe locul altui oras egiptean. In jurul anului 1100 i.Hr. orasul cannanit Bet She’an a fost cucerit de filisteni (populatie, se pare cu originea in insula Creta). Biblia mentioneaza in 1Samuel cap.31 lupta dintre Regele Saul si filisteni in apropierea Muntelui Gilboa, in care filistenii victoriosi au atarnat trupul Regelui Saul si al fiului sau Ionatan pe zidurile cetatii Bet She’an. Regele David a fost cel care a cucerit cetatea in final. In Epoca Fierului orasul a devenit parte a regatului israelit sub conducerea regilor David si Solomon (Biblia, 1Regi cap.4:12). Orasul a trecut prin multe cuceriri si distrugeri pana in anul 63 i.Hr., cand a intrat in componenta Decapolis-ului, sub cucerire romana, dezvoltandu-se si devenind o locatie importanta. Dupa cucerirea araba a inceput decaderea orasului, iar dupa un puternic cutremur in anul 749 d.Hr., a fost uitat. Dupa instituirea noului stat Israel, orasului a inceput sa i se acorde importanta, devenind astazi un importanta site istoric si arheologic, in prezent aici gasindu-se cel mai frumos si foarte bine restaurat oras roman antic. Aici am vazut baile romane,
agora - piata orasului, teatrul,foarte bine conservat,
Cardo – strada comerciala romana,
ruinele templelor, etc.
Dupa ce am parasit Bet She’an a urmat o coborare de aproximativ 2 ore pe Valea Iordanului pana la Marea Moarta. Relieful s-a schimbat treptat de la poienile inverzite la semidesert si apoi desert (Desertul Iudeii).
Ne-am oprit la Qumran, situat pe tarmul nord-vestic al Marii Moarte.
Faima locului vine de la o secta religioasa, numita Essenieni, care au trait si studiat aici timp de doua secole, de la sfarsitul perioadei Hashmoneene pana la marea revolta a evreilor impotriva romanilor si care au lasat in pesterile din imprejurimi ceea ce numim noi astazi Manuscrisele de la Marea Moarta.
In 1947 cand pastorii beduini au gasit din intamplare sapte scroluri antice intr-o pestera din zona, au inceput sapaturile arheologice in zona care au scos la iveala alte scroluri si ruine ale asezarilor esseniene. Am vizitat muzeul Qumran, unde am vizionat si un film despre viata essenienilor. In acel loc, am vazut ruinele asezarii esseniene, cu locul de imbaiere, sau camera scribilor, unde se crede ca s-ar fi desfasurat toata activitatea de scriere si copiere a scrolurilor gasite in vecinatate.
Am vazut de departe pesterile unde au fost ascunse scrierile care au ajuns la noi.
Aici la Qumran se gaseste un magazin, unde se comercializeaza cosmetice, se spune printre cele mai bune din lume, cu saruri de la Marea Moarta (Ahava, Premier,etc).
Calatoria noastra a continuat pe malul Marii Moarte, prin Desertul lui Iuda, prin Ein Ghedi, frumoasa oaza, unde Imparatul David a gasit loc de inspiratie pentru Psalmi, catre Masada (loc ce m-a impresionat mult, mai ales ca a fost implinirea unui vis al copilariei mele cand am vazut filmul Masada - 1981, ce povestea istoria locului).
Am recunoscut stanca Masadei, de departe, asa cum mi-o aminteam din film, stanca solitara si fortareata militara.
Fortăreața a fost edificată în sec. I i.Hr. și extinsă în timpul domniei regelui iudeu Irod cel Mare (74-4 i.Hr.). După cucerirea Ierusalimului de către împăratul roman Titus Flavius Vespasianus în anul 70 d.Hr., Masada a fost ultimul refugiu al rezistenței antiromane a iudeilor.
Se știe că cei circa 970 de iudei din Masada au preferat să se omoare, dupa un indelungat asediu (intre anii 70-73 d.Hr.), pentru a nu cadea in mainile luptatorilor romani, care i-ar fi luat în robie. Deoarece sinuciderea era interzisa de religia lor, au fost tras la sorti cativa barbati care să-i omoare pe toti ceilalti asediati; dupa aceasta ultimii ramasi s-au omorat ei intre ei. Totusi, doua femei si cinci copii s-au ascuns, nu au fost omorati, si au putut povesti mai tarziu cele intamplate. Rezistenta impotriva unor forte militare mult superioare si moartea asediatilor constituie pana azi un simbol al dorintei de libertate a iudaicilor. Curajul lor a fost admirat chiar si de catre romani. Fortareata Masada a fost redescoperita in anul 1838. Reconstructia a început in 1966.
Astazi am putut urca sus in fortareata cu telecabina, se poate urca si pe jos pe “Drumul sarpelui”, dar grupul nostru nu a facut-o din lipsa de timp, insa cred ca ar fi tare frumoasa drumetia pe coasta stancii. Am vizitat Palatele lui Irod, cisternele de apa,
locuintele, columbarium-ul, Poarta Sarpelui, baile foarte bine conservate, sinagoga, locul unde romanii au spart zidul si au intrat, rampa construita de romani pentru asediu,
am admirat panorama de la inaltimea stancii. Se vede Marea Moarta si desertul, canionul, de jur imprejur se vede un zid, construit de romani, pentru a-I impiedica pe rebeli sa fuga si ruine ale taberelor romane. Pentru mine a fost un loc impresionant.
Istoricii si arheologii spun ca tot in bazinul Marii Moarte ar fi fost localizate cetatile Sodoma si Gomora.
Ziua s-a incheiat cu o baie in Marea Moarta.
Tarmul este presarat cu pietre acoperite de sare, iar inotul in mare este o adevata provocare.
Eu am avut senzatia de imponderabilitate, abia am intrat in apa ca m-am trezit saltata pe sus.
O problema importanta astazi este ca Marea Moarta moare. In fiecare an scade cu cate un metru si sunt demersuri pentru salvarea ei. Singura problema este ca doar apa dulce se amesteca cu apa din mare.
Dupa experienta plutirii la o altitudine de 400 m sub nivelul marii, am plecat catre Ierusalim, unde am intrat noaptea si unde avea sa se continue aventura noastra in urmatoarele trei zile.
0 comments:
Post a Comment