Calatorie in Israel - A treia zi 21 martie 2012

     A treia zi paraseam Galileea superioara incepand coborarea catre Marea Moarta si Ierusalim.
Prima oprire Bet She’an.

     Inceputurile orasului se pierd mai departe de secolul 16 i.Hr. In Epoca Bronzului aici s-a aflat un oras canaanit construit pe locul altui oras egiptean. In jurul anului 1100 i.Hr. orasul cannanit Bet She’an a fost cucerit de filisteni (populatie, se pare cu originea in insula Creta). Biblia mentioneaza in 1Samuel cap.31 lupta dintre Regele Saul si filisteni in apropierea Muntelui Gilboa, in care filistenii victoriosi au atarnat trupul Regelui Saul si al fiului sau Ionatan pe zidurile cetatii Bet She’an. Regele David a fost cel care a cucerit cetatea in final. In Epoca Fierului orasul a devenit parte a regatului israelit sub conducerea regilor David si Solomon (Biblia, 1Regi cap.4:12). Orasul a trecut prin multe cuceriri si distrugeri pana in anul 63 i.Hr., cand a intrat in componenta Decapolis-ului, sub cucerire romana, dezvoltandu-se si devenind o locatie importanta. Dupa cucerirea araba a inceput decaderea orasului, iar dupa un puternic cutremur in anul 749 d.Hr., a fost uitat. Dupa instituirea noului stat Israel, orasului a inceput sa i se acorde importanta, devenind astazi un importanta site istoric si arheologic, in prezent aici gasindu-se cel mai frumos si foarte bine restaurat oras roman antic. Aici am vazut baile romane,

 agora - piata orasului, teatrul,foarte bine conservat,

 Cardo – strada comerciala romana,

 ruinele templelor, etc.
Dupa ce am parasit Bet She’an a urmat o coborare de aproximativ 2 ore pe Valea Iordanului pana la Marea Moarta. Relieful s-a schimbat treptat de la poienile inverzite la semidesert si apoi desert (Desertul Iudeii).
     Ne-am oprit la Qumran, situat pe tarmul nord-vestic al Marii Moarte.

      Faima locului vine de la o secta religioasa, numita Essenieni, care au trait si studiat aici timp de doua secole, de la sfarsitul perioadei Hashmoneene pana la marea revolta a evreilor impotriva romanilor si care au lasat in pesterile din imprejurimi ceea ce numim noi astazi Manuscrisele de la Marea Moarta.

      In 1947 cand pastorii beduini au gasit din intamplare sapte scroluri antice intr-o pestera din zona, au inceput sapaturile arheologice in zona care au scos la iveala alte scroluri si ruine ale asezarilor esseniene. Am vizitat muzeul Qumran, unde am vizionat si un film despre viata essenienilor. In acel loc, am vazut ruinele asezarii esseniene, cu locul de imbaiere, sau camera scribilor, unde se crede ca s-ar fi desfasurat toata activitatea de scriere si copiere a scrolurilor gasite in vecinatate.

     Am vazut de departe pesterile unde au fost ascunse scrierile care au ajuns la noi.
     Aici la Qumran se gaseste un magazin, unde se comercializeaza cosmetice, se spune printre cele mai bune din lume, cu saruri de la Marea Moarta (Ahava, Premier,etc).
Calatoria noastra a continuat pe malul Marii Moarte, prin Desertul lui Iuda, prin Ein Ghedi, frumoasa oaza, unde Imparatul David a gasit loc de inspiratie pentru Psalmi, catre Masada (loc ce m-a impresionat mult, mai ales ca a fost implinirea unui vis al copilariei mele cand am vazut filmul Masada - 1981, ce povestea istoria locului).
     Am recunoscut stanca Masadei, de departe, asa cum mi-o aminteam din film, stanca solitara si fortareata militara.

      Fortăreața a fost edificată în sec. I i.Hr. și extinsă în timpul domniei regelui iudeu Irod cel Mare (74-4 i.Hr.). După cucerirea Ierusalimului de către împăratul roman Titus Flavius Vespasianus în anul 70 d.Hr., Masada a fost ultimul refugiu al rezistenței antiromane a iudeilor.

     Se știe că cei circa 970 de iudei din Masada au preferat să se omoare, dupa un indelungat asediu (intre anii 70-73 d.Hr.), pentru a nu cadea in mainile luptatorilor romani, care i-ar fi luat în robie. Deoarece sinuciderea era interzisa de religia lor, au fost tras la sorti cativa barbati care să-i omoare pe toti ceilalti asediati; dupa aceasta ultimii ramasi s-au omorat ei intre ei. Totusi, doua femei si cinci copii s-au ascuns, nu au fost omorati, si au putut povesti mai tarziu cele intamplate. Rezistenta impotriva unor forte militare mult superioare si moartea asediatilor constituie pana azi un simbol al dorintei de libertate a iudaicilor. Curajul lor a fost admirat chiar si de catre romani. Fortareata Masada a fost redescoperita in anul 1838. Reconstructia a început in 1966.

     Astazi am putut urca sus in fortareata cu telecabina, se poate urca si pe jos pe “Drumul sarpelui”, dar grupul nostru nu a facut-o din lipsa de timp, insa cred ca ar fi tare frumoasa drumetia pe coasta stancii. Am vizitat Palatele lui Irod, cisternele de apa,

 locuintele, columbarium-ul, Poarta Sarpelui, baile foarte bine conservate, sinagoga, locul unde romanii au spart zidul si au intrat, rampa construita de romani pentru asediu,

 am admirat panorama de la inaltimea stancii. Se vede Marea Moarta si desertul, canionul, de jur imprejur se vede un zid, construit de romani, pentru a-I impiedica pe rebeli sa fuga si ruine ale taberelor romane. Pentru mine a fost un loc impresionant.
Istoricii si arheologii spun ca tot in bazinul Marii Moarte ar fi fost localizate cetatile Sodoma si Gomora.
     Ziua s-a incheiat cu o baie in Marea Moarta.

Tarmul este presarat cu pietre acoperite de sare, iar inotul in mare este o adevata provocare.

     Eu am avut senzatia de imponderabilitate, abia am intrat in apa ca m-am trezit saltata pe sus.
O problema importanta astazi este ca Marea Moarta moare. In fiecare an scade cu cate un metru si sunt demersuri pentru salvarea ei. Singura problema este ca doar apa dulce se amesteca cu apa din mare.
Dupa experienta plutirii la o altitudine de 400 m sub nivelul marii, am plecat catre Ierusalim, unde am intrat noaptea si unde avea sa se continue aventura noastra in urmatoarele trei zile.

Calatorie in Israel - A doua zi 20 martie 2012

A doua zi a inceput cu mult soare si fiind mai odihniti si cu bateriile incarcate, dupa un mic dejun bogat si indestulator am inceput drumul catre o noua aventura de explorare a regiunii Galileii Superioare.

In aceasta zi am urmat cursul raului Iordan catre sau pe cursul izvoarelor lui: Hasbani si Iyon, care vin dinspre Liban, Dan si Banias, care vin de la poalele muntelui Hermon.

Am inceput ziua cu Rezervatia Nationala de la Tel Dan, locul unde gasim raul Dan cel mai mare si important tributar al Iordanului. 

Acest loc este impresionant prin bogatia de copaci, plante , flori, fauna. Nu e de mirare ca exista aici un semn catre Paradis,

cu adevarat ai impresia ca locul este ireal. Am avut sansa sa-l vizitam intr-o zi insorita, cand zgomotul curgerii raului Dan si ciripitul pasarilor ne-au insotit de-a lungul explorarii noastre.

Dupa ce am parcurs cararea prin padure, pe langa si peste cursul apei am ajuns la anticul oras israelit Dan, dezgropat de arheologi in 1966. Din stravechiul oras Dan se vad astazi zidurile masive, fortificatii cananite si israelite construite in perioada Primului Templu din pietre de bazalt, am vazut si Poarta Canaanita sau pe alocuri unde s-a pastrat pavajul original din pietre.

Ghidul ne-a spus ca in timpul sapaturilor arheologice s-au gasit numeroase unelte folosite de israeliti. Am vazut si ramasitele templului din Dan, ramas din timpul regelui Ieroboam care a stabilit in orasul Dan un mare centru religios. Altarul (astazi pe locul altarului se gaseste un cadru de fier care marcheaza locul) se gasea in fata unei mari platforme numita inaltime unde a fost ridicat un idol = un vitel de aur.

Din aceasta regiune sa vede la orizont, nu prea departe Muntele Hermonului,pe varfurile caruia am vazut zapada, am inteles ca acolo se gaseste singura statiune din Israel, unde se poate skia.

Am parasit cu parere de rau acele locuri minunate, dupa ce am vizitat si o livada de avocado si drumul nostru ne-a dus mai departe catre alt izvor al Iordanului Banias. Am mers paralel cu granita Libanului si sus pe inaltimile Golan am ajuns la Rezervatia Naturala Banias de la poalele Muntelui Hermon.

Aici ne-am bucurat sufletele cu minunatiile naturii, un cadru mirific cu ape, minicascade, stanca muntelui, flori, gaze, mici animalute sperioase la vederea turistilor si porumbei. Incerc sa-mi inchipui cat de frumos era asezarea antica din mijlocul acestui cadru natural, pe vremea cand oamenii erau mai apropiati de natura.

Denumirea Banias vine de la cuvantul Panias/Paneas/Pameas, Banias fiind datorata pronuntiei arabe. Aici s-a aflat templul zeului Pan – Panaeon.

Prima documentare istorica apare in scrierile lui Xenon din Rhodos, care vorbeste despre batalia de la Panaeon care s-a desfasurat in anul 200 i.Hr intre seleucizi si ptolemei pentru controlul Israelului. Catre sfarsitul primului secol i.Hr. romanii au anexat Banias la regatul lui Irod cel Mare, care a cladit un templu in apropierea izvoarelor in cinstea imparatului roman Augustus. Dupa moartea lui Irod cel Mare, regatul a fost impartit intre cei trei fii ai sai, nordul si Inaltimile Golanului revenindu-I lui Filip, care a ales Banias ca si capitala a regatului sau, redenumind locul Caesarea Philipi, care a ramas asa pana in vremea lui Agripa al II-lea in a doua jumatate a primului secol d.Hr. Din perspectiva Bibliei aici la Banias sau Caesarea Philipi este locul unde Apostolul Petru a primit de la Isus “Cheile Imparatiei” (Biblia, Matei cap. 16:17-19) si tot aici se crede ca Isus a vindecat femeia care avea o scurgere (Biblia,  Luca cap. 8:43).

Lasand in urma minunatul Banias, calatoria noastra a pornit-o mai departe catre Muntele Fericirilor, trecand in drumul nostru pe langa Lacul Galileii, unde aveam sa revenim mai spre seara.

Muntele Eremos se crede ca este cel mai probabil loc unde Isus a cuvantat Predica Fericirilor (Biblia, Matei cap.5).

Conformatia reliefului si datele istorice conduc catre aceasta locatie ca Munte al Fericirilor. Aici a fost construita intre 1936-1938 o Basilica. Pe peretii Basilicii, construita octogonal se gasesc scrise versete din Predica de pe Munte, asemeni si pe podeaua frumos decorata. In jurul basilicii se fla o frumoasa gradina, care parca te invita la liniste si introspectie.

Oraselul Taghba. Aici am vizitat Biserica Inmultirii Painilor. Actuala biserică  inaugurată în anul 1982 se află în grija călugărilor benedictini germani. Ea se află pe locul unde o societate catolică germană construise un simplu adăpost pentru a proteja ruinele bisericilor anterioare şi în special mozaicurile scoase la lumină de săpăturile arheologice efectuate în anul 1932.

 Localizarea de către traditie a minunii inmultirii painilor la Tabga corespunde datelor topografice pe care ni le prezintă Evangheliile; e o zonă pietroasa, aproape complet necultivabila, invecinata de terenuri foarte fertile. E de asemenea o zona solitara in care nu s-au descoperit locuinte care sa dateze de pe vremea lui Isus. Prima biserica ce s-a construit aici dateaza de la sfarsitul secolului al IV-lea, inceputul secolului al V-lea; Nu se stie din ce cauza aceasta biserica a fost distrusa, caci pe locul ei, dupa circa 50 de ani, a fost construita o alta biserica bizantina mai mare. In actuala biserica s-au înglobat, pe cat a fost posibil, elemente ramase de la biserica bizantina din secolul al V-lea.
 Astfel se pot vedea mozaicurile bizantine bine pastrate, fiind dintre cele mai frumoase mozaicuri care se pot vedea in Palestina. Motivul principal al mozaicurilor este lotusul, o planta din regiunea Nilului, frecvent intalnita în arta elenistica şi romana. Se mai remarca de asemenea pe suprafaţa mozaicului un nilometru in formă de turn, adică un instrument cu care egiptenii masurau nivelul apei Nilului; literele greceşti care reprezintă de fapt cifrele de la sase la zece indica nivelul anual al apelor. Prezenţa unui nilometru aici se explică prin convingerea raspandită in epoca romana ca cele sapte izvoare provin din albia subterana a Nilului ale carui izvoare înca nu erau cunoscute la acea vreme.

 În fata altarului poate fi admirat un mozaic reprezentand un cos cu paini si doi pesti.
 Sub altar se vede piatra pe care, potrivit unei traditii care urcă cel putin până în secolul al V-lea, Isus a asezat painile si pestii cand a savarsit minunea.

Am vizitat apoi Biserica Primatului lui Petreu, pe malul Lacului Galileii.

Aici se afla si locul ultimei intalniri din Galileea unde Isus a mancat cu ucenicii peste pe care El insusi l-a pregatit – Mensa Christi.

Actuala capela franciscana a fost construita in anul 1933. Capela franciscana, inchinata Sfantului Apostol Petru, este micuta si zidita din piatra locala, de culoare foarte inchisa. In capatul ei estic, capela isi inalta un micut turn.

De-a lungul peretelui vestic, in exterior, cat si pe celelalte laterale, se pot observa ruinele vechii biserici, zidite in secolul al IV-lea. Ca si veche biserica, actuala capela incorporeaza o mare parte din stanca numica "Mensa Christi", adica "Masa pusa de Hristos". Aceasta isi inalta piatra chiar inaintea Altarului.

Calatoria noastra ne-a condus apoi catre Capernaum, orasul Apostolului Petru si locul de resedinta misionara alui Isus in Galileea. Isus si-a stabilit centrul activitatii sale la Capernaum, nu pentru ca aceasta localitate ar fi putut oferi ceva deosebit, ci pentru simplul fapt ca primii convertiti, Petru şi Andrei, locuiau aici. Isus nu avea o locuinta personala. Foarte probabil ca a locuit in casa lui Petru. 

Isus i-a recrutat la Capernaum si din imprejurimi pe cei mai multi dintre ucenicii sai: pe Matei vamesul, pe Simon Petru si pe Andrei, fratele acestuia, care posedau o casa în oraş , pe Ioan si Iacob, fiii lui Zebedei.  La Capernaum Isus a predicat si a savarsit numeroase minuni. Astfel, intr-o zi de sambata, mergand la sinagoga, a vindecat un om stapanit de un duh necurat. Iesind din sinagoga, a intrat in casa lui Simon Petru si a lui Andrei, unde a vindecat-o de friguri pe soacra lui Simon; de asemenea, l-a vindecat pe slujitorul centurionului roman, care le-a construit sinagoga Am vazut Casa lui Petru, Sinagoga orasului frumos reconstituita In anul 1921 din resturile gasite in urma sapaturilor arheologice.

Intre sinagoga si Biserica octogonala ridicata peste ruinele Casei lui Petru se pot vedea ruinele unui ansamblu de case, care ne permit sa aflam cum traiau familiile in Capernaum pe timpul lui Isus.

Dupa ce am parasit ruinele Capernaum-ului ne-am indreptat catre Yardenit, Tiberias, pe malul raului Iordan, locul unde astazi se efectuaza botezuri in apa Iordanului pentru pelerini veniti din toate colturile lumii.

Se pare ca nu acesta este locul botezului lui Isus Hristos, insa chiar si asa multi credinciosi de pe meridianele lumii vin aici sa-si reinoiasca vietile print-o noua promisiune fata de Divinitate, practicand botezul prin scufundare , asa cum a fost pe vremea lui Hristos. Se spune ca locul real unde Isus Hristos a fost botezat de Ioan Botezatorul, in Iordan ar fi situat foarte aproape de Ierihon, Marea Moarta si chiar de Ierusalim, deci mult mai in sud fata de Yardenit.

Am incheiat a doua zi de pelerinaj la Tiberias, oras intemeiat în anul 20 d.Hr., și denumit astfel de Irod cel Mare, pentru a castiga favoarea Imparatului Roman Tiberiu. Orasul antic si medieval a fost distrus de cutremure si inundatii, iar astazi aici se ridica o asezare moderna. Aici ne-am plimbat cu barca pe Lacul Galileii / Marea Galileii / Marea Tiberiadei. A fost o experienta placuta sa simtim briza si sa privim orasul Tiberias noaptea.

Calatorie in Israel - Prima zi 19 martie 2012

Nu m-am gandit niciodata ca am sa am ocazia sa calatoresc in Israel. Aceasta a venit spontan undeva la inceputul anului cand am primit pe mail o oferta care mi-a deschis posibilitatea de a calatori pe acele meleaguri. Asa ca dupa toate demersurile iata-ma impreuna cu sotul meu in dimineata de 19 martie 2012 la ora 04:00 pe aeroportul Otopeni, gata de imbarcare catre o aventura impresionanta, asa cum am sa concluzionez la finalul celor sase zile minunate, atat de incarcate de evenimente, informatii si mult entuziasm.

Nu sunt multi cei care stiu ca a calatori este una din cele mai mari dorinte ale mele. Ma atrage provocarea acumularii de cunostinte despre alti oameni, culturi, frumuseti care exista pe Terra.

Am ajuns in Tel Aviv dupa un zbor placut de doua ore si jumatate in jurul orei 08:30.

Ne astepta autocarul care avea sa ne plimbe apoi in urmatoarele sase zile de-a lungul si de-a latul tarii. Cu tot cu bagaje am purces la implinirea itinerariului pentru prima zi.

Primul obiectiv orasul Jaffa sau Yaffa / Yaffo. Acesta este situat in partea sudică, antică, a orasului israelian Tel Aviv (numele complet al acestuia fiind Tel Aviv-Yaffo), un port stravechi la Marea Mediterana, unul din cele mai vechi orase-porturi din lume. 

Aici ne-am plimbat pe stradutele vechi ale orasului, am admirat albastrul Mediteranei si panorama Tel Aviv-ului modern.

În Noul Testament, în Faptele Apostolilor, Yaffa este menționată în relatarea despre apostolul Petru care a reînviat acolo pe văduva evreică Tabitha (Dorcas) si care, în timpul sederii în Yaffa la Simeon tăbăcarul (Shim'on Bursi – casa caruia am si vizitat-o) a avut apoi viziunea egalității în ochii lui Dumnezeu între evrei și celelalte neamuri.

Ne-am pus cate o dorinta pe Podul Dorintelor,

am vazut stancile Andromedei (legenda spune ca aici a fost legata Andromeda pentru a fi jertfita monstrului marin, de unde a fost salvata de Perseu) si am degustat primele specialitati locale.

Am pornit apoi in paralel cu plajele Mediteranei catre nord, trecand prin Tel Aviv, oras plin de contraste, unde noul se impleteste cu vechiul. Aici ghidul nostrum evreu ne-a spus ca in Israel exista o lege cu privire la constructiile noi. Daca cineva vrea sa construiasca o cladire moderna trebuie mai intai sa renoveze una veche, asa pastrandu-se cultura si culoarea locala.

Am calatorit apoi prin Campia Saronului spre Muntele Carmel. Ne-am oprit in orasul antic Caesarea Maritima, oras port construit de Irod cel mare intre anii 25-13 i. Hr. in onoarea lui Augustus Caesar.

Dupa distrugerea Ierusalimului in anul 70 d.Hr, Caesarea a devenit capitala Provinciei Iudaea. Aici am vizitat amfiteatrul, loc de manifestari artistice dar si de executii, 

ramasitele palatului lui Irod cel mare

unde Apostolul Pavel a fost intemnitat 2 ani inainte de a fi trimis la Roma (Biblia, Faptele Apostolilor cap. 23:23, 25:1-13)

 ruinele hipodromului, am vazut cum era pozitionata piata, loc important in orasele antice, depozitele de marfuri, ruinele unei biserici ridicate de cruciati si minaretul ramas din perioada conducerii arabe. Tot aici s-a gasit singura dovada arheologica, Piatra lui Pilat, care mentioneaza existent acestuia si functia lui de Prefect al Iudaeii.

Lasand in urma stravechiul oras al Caesareii am strabatut mai departe Campia Israelului, trecand pe langa Meghido ne-am indreptat catre Muntele Carmel, de la inaltimea caruia am vazut panorama orasului Haifa.

Haifa este al treilea oras ca mărime din Israel, și cel mai mare port. Principala atractie turistica este reprezentata de Gradinile Bahá'í (desemnate in 2008 de UNESCO patrimoniu universal) si Templul lui Bab.

Urmatorul punct in agenda primei zile a fost Orasul Nazaret, cel mai mare si mai modern oras din Galileea. Am facut turul orasului si ne-am oprit pentru cateva momente la Biserica Bunei Vestiri (dupa traditia catolica) locul unde se spune ca ingerul Gabriel a anuntat-o pe Maria ca va naste pe Isus Hristos,

a urmat Biserica lui Iosif cladita peste casa unde traditional se crede ca a crescut Isus. S-a vizitat si Biserica Izvorului,

locul in care traditia ortodoxa crede ca Maria a primit vestea nasterii Mantuitorului. Am privit un minunat apus de soare de pe colinele Nazaretului

si inainte de a se intuneca am ajuns si in Cana Galileii, locul inceperii activitatii lui Isus pe pamant. Am trecut pe langa biserica ridicata pe locul casei Apostolului Bartolomeu

si am intrat in Biserica ridicata pe locul unde se crede ca s-a petrecut minunea transformarii apei in vin.

Inainte de a ne indrepta catre hotel, unde sa primim gazduire am trecut si printr-un mic bazar unde am cumparat cateva mici suveniruri, fructe si unde se comercializa vin dulce = must sub eticheta Cana Wedding Wine.