Nu v-am spus atunci ca era primul dupa o perioada de trei ani in care nu am mai pus mana pe carbune.
Marturisesc, sunt lenesa la desenat si imi pare rau, desi mereu ma simt bine cand imi reuseste o lucrare.
Sa va povestesc.
Pentru mine desenatul este ceva natural, m-am nascut cu acest talent, pe care spre rusinea mea nu il prea pun la incercare. Nu am luat decat vreo zece lectii de desen de la un profesor, in rest nu am educatie artistica. De fapt in familia mea cei mai multi sunt talentati la desen intr-o masura mai mare sau mai mica, insa nimeni nu a ridicat acest talent la rang de profesie. Cei care s-au mai ocupat de desen si pictura au facut-o ca hobby. De fapt si pentru mine este la fel. Nu stiu, poate sub indrumarea unui profesor as fi devenit mai buna si as fi exersat mai mult.
De la desenele de copil am inceput sa-mi exersez mana de desenator in jurul varstei de 11-12 ani in timp ce ma uitam la desenele animate ce erau difuzate seara inainte de stiri. Poate nu va vine sa credeti dar mai am si acum acele desene, mai mult sau mai putin stangace. Atunci ma ajuta si mama cand nu imi reusea un personaj. Poate am sa fac o postare cu acele prime incercari.
In adolescenta mi-am propus sa realizez portrete, daca se poate cat mai realiste. Primul model a fost cantaretul Bryan Adams, pentru care aveam si o slabiciune la momentul respectiv :P. Au urmat apoi cateva portrete ale unor actori.
Nu am desenat niciodata portrete de femei. Daca ma intrebati va pot spune ca nu stiu exact de ce, singura explicatie ar fi ca desenez portretul unor persoane care imi plac, si cum nu ma simt atrasa de femei nu am gasit nici o fata feminina care sa ma tenteze s-o imortalizez pe hartie.
Dupa perioada liceului singurele desene care le-am facut in urmatorii 10 ani au fost plansele de anatomie si histologie din facultate. Cand ma gandesc la 10 ani pierduti in care nu am realizat nimic artistic ma intristez, deoarece imi dau seama ca as fi putut sa-mi imbunatatesc "tehnica".
Am fost inspirata de cateva fete asiatice in urma cu 3-4 ani cand am mai realizat cateva portrete.
Se pare ca abia acum am reusit iarasi sa desenez putin.
Iata si ultimul desen caruia i-am dedicat cam patru ore din timpul meu de azi si tot nu ma declar multumita. :(
Cred ca ar fi cazul sa iau o hotarare in acest sens si sa ma tin mai des de astfel de activitati. Bineinteles ca dupa o perioada de pauza indelungata primele incercari nu sunt atat de reusite, insa dupa 2-3 desene incep sa-mi revin si coordonarea ochi - mana se imbunatateste. Inca explorez, inca fac teste, inca incerc sa ma joc cu lumina si umbrele pentru a da profunzime desenelor mele.
Din pacate timpul nu ma ajuta. Sunt atat de avida dupa cunoastere incat nu stiu cum sa fac sa impac toate activitatile in care ma implic. Acesta este motivul pentru care desenul ramane uitat cu anii.....
0 comments:
Post a Comment